Fascismul, istoric vorbind, este bazat pe mișcări reacționare și șovine care, ajunse la putere, devin instrumente propice pentru imperialism pentru a dezlănțui o teroare și persecuție sălbatică asupra poporului. Cele mai cunoscute forme de fascism poate sunt cel italian, după care este și numit, și cel german, dar și la noi în țară, în perioada interbelică, fascismul a fost prezent și a luat 3 forme: legionarism, carlism și antonescianism.

În urmă cu peste 80 de ani, fascismul din România a fost zdrobit în urma Celui de-al II-lea Război Mondial. Însă membrii ai acestor mișcări fasciste au supraviețuit această înfrângere, s-au retras în mișcările anticomuniste clandestine înainte de 1989 iar astăzi, bucurându-se de o toleranță timp de 35 de ani, își arată capul iarăși în spațiul public.

ÎNCEPUTURILE FASCISMULUI POSTDECEMBRIST

După 1989, una dintre primele măsuri luate de legionarii din exil „a fost trimiterea, în explorare, în țară, a unui camarad, care să [...] aducă rezultatul investigațiilor sale asupra a ceea ce a mai rămas din Mișcare.” Acesta, Victor Corbuț, „a raportat că a găsit în București o grupă care acționa clandestin încă din timpul când trăia Ceaușescu”, în ciuda reprimării fasciștilor în perioada postbelică. Liderul legionar aflat în țară, Mircea Nicolau, „a primit de la Horia Sima însarcinarea, să caute, să descopere legionarii din țară și să înceapă să-i reorganizeze.” „Până la primirea acestui raport, Horia Sima a stat în expectativă, nu a putut face nimic, cu excepția faptului că a dat diferite declarații, a scris o broșurică, în care îndemna pe legionari să stea liniștiți, să nu se amestece în acțiunile de revoltă împotriva noului regim.”

Tot după 1989, apar și cresc rapid în număr și alte organizații de extremă dreaptă, printre care cele mai notabile: Uniunea Vatra Românească, un ONG fondat în 1990; Partidul Unității Națiunii Române (PUNR), partid electoral înființat în același an; Partidul România Mare (PRM), partid politic înființat în 20 iunie 1991 de jurnaliștii de la „România Mare”, Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu; Partidul „Totul pentru Țară” (PTT), înființat în 1993 ca Partidul „Pentru Patrie”, își schimbă apoi numele în 2012, după partidul istoric a lui Corneliu Zelea Codreanu și Cantacuzino Graniceru. Cel din urmă rămâne singurul partid din România care a fost scos în afara legii, în 2015, dar nu pentru legăturile sale cu mișcarea legionară, ci pentru neîndeplinirea obiectivelor partidelor politice. Numeroși membri erau veterani ai Rezistenței anticomuniste, care arată adevăratul caracter al acestei rezistențe; printre aceștia numărându-se Ion Gavrilă Ogoranu, fost legionar și liderul Rezistenței Armate Anticomuniste din Munții Făgărașului. Astfel, putem observa cât de rapid s-au folosit vechii fasciști de noua câștigată „libertate” pentru a se reorganiza.

Nesurprinzător, baza ideologică a legionarilor, în măsura în care se poate spune că au o linie ideologică coerentă, este una profund șovină. Prima și cea mai evidentă formă de șovinism este antimaghiarismul. Acest aspect s-a manifestat sângeros pe scena politică românească, tocmai la începutul anului 1990 în Martie Negru prin atacul antimaghiar din Târgu Mureș, provocat de legionarii și ultranaționaliștii din „Vatra Românească”, rezultând în 5 morți și sute de răniți. Deși multe lucruri încă nu sunt clare despre aceste evenimente, rămâne cert faptul că luptele cel mai probabil nu au izbucnit spontan , iar investigarea conflictului nu a fost finalizată satisfăcător.

O formă mai subtilă de șovinism practicată la scară largă de extrema dreaptă este iredentismul, în special cu privire la anexarea Basarabiei, chiar și împotriva voinței Poporului Moldovenesc. Aceasta este poziția organizațiilor și partidelor precum Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul România Unită, Partidul România Mare, Partidul Unității Națiunii Române, Noua Dreaptă, Vatra Românească, etc.

Mișcarea fascistă istorică din România era strâns legată de biserica ortodoxă. Urmașii lor contemporani nu diferă nici în acest aspect — la modul concret, toate organizațiile de extremă dreapta din ultimii 35 de ani, din țara noastră, se identifică cu creștinismul ortodox. Biserica Ortodoxă Română are o relație ambiguă cu mișcarea legionară, aceasta canonizându-i pe membrii activi ai mișcării legionare interbelice: Ilie Lăcătușu și Ilarion Felea.

Precum a mai fost prezentat, anti-comunismul a jucat un rol esențial în ascunderea și sprijinirea fascismului. Dovezile cele mai grăitoare în această privință sunt legate de reabilitarea legionarilor care au făcut parte din Rezistența Anticomunistă, precum Ion Gavrilă Ogoranu (fost legionar care a condus timp de șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan) sau de revoluționari decembriști precum Marian Munteanu, ale căror „mici defecte nevinovate”, cum ar fi participarea la întruniri legionare sau antisemitism fățiș, sunt ușor iertate.

EXTREMA DREAPTĂ PARLAMENTARĂ

În ultimii 5 ani și-a făcut loc pe scena politică din România o grupare de partide de extremă dreapta, AUR, SOS, și mai nou, POT, având ca lideri persoane precum George Simion, Diana Șoșoacă și Călin Georgescu — demagogi care se autointitulează ca fiind „anti-sistem” și aruncă slogane despre suveranitatea popurului în timp ce, după cum vom vedea mai jos, sunt defapt niște lachei ai imperialiștilor europeni, americani și ruși.

Prima organizație de acest tip, AUR, este fondată în 2019, iar în anul următor intră în parlament, obținând 9% din voturi. După sciziuni interne, niște foști membri AUR înfințează în 2021 partidul SOS, susținător asumat al imperialismului rus, în special prin declarațiile liderei acestuia, Diana Șoșoacă. În 2023 apare POT, înființat de fosta membră AUR, Anamaria Gavrilă, și intră în vizorul public prin susținerea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. În urma alegerilor parlamentare din 2024, AUR se poziționează ca a doua putere politică (obținând 18% din voturi) și intră în opoziție alături de SOS (cu aproximativ 7,5%) și POT (cu 6,4%).

Aceste grupări politice au primit eticheta de „fasciști”; acest lucru nu este tocmai corect. Pe deoparte, simpatiile unora dintre membrii acestora față de fasciști sunt incontestabile, iar originea acestei mișcări este interlegată și, în mare parte, se naște din vechile mișcări reacționare fondate de fasciști după 1989 — anumite rețele neolegionare au susținut mereu acțiunile celor trei partide. Pe de altă parte, putem observa că în realitate doar o minoritate foarte mică dintre acești susținători sunt simpatizanți ai ideologiei legionare, cei mai mulți revoltându-se just împotriva subjugării imperialiste, măsurilor nedemocratice și inegalității economice.

Fascismul reprezintă cel mai opresiv sistem, chiar dacă înainte de a ajunge la putere se promovează ca „salvatorul întregii națiuni”, odată ajuns la putere, reprimă prin orice metode luptele maselor, căci adevărata bază a fascismului este imperialismul. Aici este și problema cu a numi AUR, SOS și POT fasciste, căci imperialismul pe care îl susțin ele nu deține puterea în România, și deci nu poate dezlânțui teroarea fascistă. Pe scurt, aceste organizații sunt atât de fasciste pe cât sunt de suveraniste, căci, după cum vom vedea, este un fals suveranism.

DEMAGOGIE ȘI FALS SUVERANISM

Însă, dacă nu simpatiile legionare ale unor membrii de partid sunt motivul pentru care „mișcarea suveranistă” se bucură de popularitate, atunci ce le oferă acestora o bază electorală pentru a intra la guvernare? Dacă urmărim discursurile din spațiul politic dinainte și de după alegerile electorale din 2024-2025, răspunsul este unul cât de poate de clar: promisiunea unor soluții rapide la cele mai urgente probleme ale poporului, de cele mai multe ori foarte nerealiste, chiar imposibil de pus în practică — într-un cuvânt, demagogie.

Cel mai notabil exemplu îl reprezintă „apartamentele la 35.000 de euro” promise de „Planul Simion”, promovat intens cu mult înainte de alegerile prezidențiale, fiind poate principalul motiv pentru popularitatea de care s-a bucurat. După toate aceste promisiuni repetate, Simion declară, cu puțin timp înaintea celui de-al doilea tur din 2025, că aceste apartamente au fost doar „o formă de promovare”; încercând chiar să-și schimbe în mod retroactiv spusele, declarând că „nu le-am făcut vreo propunere că le dau casă” și că susținătorii săi „nu au înțeles despre ce este vorba”.

Acești demagogi nu flutură doar lozinci suveraniste de tipul „Nu ne vindem țara!” și „Ridicăm România din genunchi!”, ci, în același timp, și drapele ale imperialiștilor americani și ruși. Amăgesc electoratul cu mesaje aparent antiimperialiste, încercând să distragă masele de la lupta lor și orientând pe o parte dintre ele înspre susținerea diverselor partide, aflate acum în opoziție. Însă, în același timp, aceștia deservesc și sunt finanțați de imperialiști.

Dacă ne uităm la campania de promovare a lui George Simion la alegerile prezidențiale, aflăm că AUR a încheiat un contract de 1,5 milioane de dolari cu o firmă de lobbying din Statele Unite ale Americii. Scopul a fost de a-l promova pe George Simion în SUA în rândul politicienilor și a altor persoane publice din sfera MAGA, în vederea unor relații politice. Oficialii AUR neagă orice fel de relații cu această companie, chiar dacă contractele sunt îngregistrate de către Ministerul Justiției din SUA.

Sunt bine cunoscute relațiile lui Simion cu figuri conservatoare din spațiul american, acesta exprimându-și în repetate rânduri simpatia față de „anti-globaliștii” lui Trump, susținând că AUR este „perfect aliniat ideologic cu mișcarea MAGA” , oferind un interviu pentru fostul consilier a lui Donald Trump, Steve Bannon și chiar participând la conferința dreptei americane, Conservative Political Action Conference (CPAC) la Washington, cu titlul de „invitat special”.

Chiar dacă motivul oficial al anulării turului II de alegeri a fost interferența Rusiei în procesul electoral prin „atacuri cibernetice sofisticate”, dacă analizăm declarațiile și legăturile lui Călin Georgescu, observăm niște poziții mixte legate de marile puteri imperialiste, însă preferința pare a fi spre SUA. Într-un interviu, acesta își declară fățiș susținerea față de imperialismul american, negând dorința de „îndreptare a României spre Rusia” vehiculată în presă.

Însă George Simion nu este singurul politician de extremă dreaptă cu legături în mișcarea MAGA, pentru că și Călin Georgescu pare să aibă anumite prietenii cu adeptul teoriilor conspirației din biroul lui Trump, Robert F. Kennedy Jr. Georgescu se declară prieten cu RFK Jr., susținând chiar că i-a scris prefața noii cărți și că acesta urmează să vină în România pentru o lansare de carte. Chiar dacă relațiile cu Kennedy Jr. sunt incerte, Călin Georgescu primește promovarea intensă a unui capitalist american, CEO-ul companiei Wall Street Capital Partners, Douglas C. Anderson. Anderson susține că l-a întâlnit pe Georgescu cu 10 ani în urmă la Viena, în timp ce politicianul român „Investiga o companie de software despre care credea că l-ar ajuta, pentru inițiativele lui în România.”

Se vehiculează că Georgescu ar fi făcut parte și din Clubul de la Roma — o organizație cu un caracter semi-secret, din care făceau parte o mulțime de oameni de afacere, politicieni și oameni de știință din toată lumea. Organizația avea ca scop central discutarea unor subiecte politice și economice de actualitate, și chiar dacă nu se cunosc multe detalii despre activitatea acesteia, putem deduce de aici că politicianul român era într-o oarecare legătură cu o mulțime de reprezentanți ai imperialiștilor americani și din Europa.

Cea mai evidentă susținere și finanțare imperialistă se poate observa, însă, la Diana Șoșoacă, care își exprimă în nenumărate rânduri aprecierea pentru Vladimir Putin și invazia Ucrainei — susținând chiar faptul că acest stat nu există. De asemenea, chiar dacă toți trei manifestă diferite simpatii legionare, Șoșoacă este cea mai fățișă, participând la evenimentele anuale de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu și făcând repetate declarații publice antisemite cu referință la mișcarea legionară.

Observăm astfel că reprezentanții acestei grupări politice nu cred cu adevărat în emanciparea economică a României, precum pretind lozincile lor. Nu sunt nicidecum „antisistem”, ci sunt vânduți la rândul lor diverșilor imperialiști, promovând doar o agendă reacționară. Scopul lor nu este de a le oferi românilor un trai mai bun, ci de a atrage secțiuni ale maselor de partea lor prin promisiuni demagogice, ca mai apoi să se scalde în răsfăț, la fel ca și alți politicieni „cu vechime”.

„ANTI-FASCISMUL” LACHEILOR IMPERIALIȘTI

În fața succesului electoral neașteptat a lui Călin Georgescu, vechile partide „pro-europene”, s-au folosit de acesta și ulterior și de George Simion ca sperietoare extremiste, ca să îndemne cetățenii să voteze „răul mai mic” pentru a evita amenințarea „fascistă”. Partide precum USR și SENS au acaparat manifestațiile anti-reacționare, transformându-le într-o mișcare marionetă a imperialiștilor. Sloganele la aceste proteste „anti-fasciste” au luat, în unele cazuri, un caracter de-a dreptul reacționar, șovin și imperialist, pro-UE și pro-NATO.

Atacul împotriva opoziției a culminat în decizia anti-democratică și motivată politic a BEC și aprobată de CCR, de a anula alegerile. Părerea maselor nu a contat deloc în acest proces, consultarea cu populația nici măcar nu a fost luată în considerare. De altfel, Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională a României sunt două instituții în numirea cărora poporul nu are absolut niciun cuvânt de zis. Această decizie fără precedent a întrecut limita, încât a fost criticată până și la nivel internațional de către Comisia de la Veneția. Cât timp aceste instituții, care pot să anuleze alegeri fără dovezi concrete și fără vot popular, există sub forma lor actuală, nu vom putea vorbi în România decât despre o falsă „democrație”.

După eliminarea candidatului nedorit, alegerile prezidențiale au fost ținute din nou în 4, respectiv 18 mai 2025, victorios fiind „apărătorul valorilor europene”, Nicușor Dan. Nu mult însă după câștigul electoral, acesta își demască „anti-fascismul” pentru care milita, spunând că: „legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu.” Acesta, de asemenea, atacă legea cu privire la interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, rasist și xenofob. Pe lângă aceste afirmații dubitabile ale președintelui, guvernul numit de acesta pe 23 iunie, s-a demonstrat a fi dârz anti-democratic, anti-popular și reacționar. Cele mai elocvente acțiuni în acest sens au fost asumarea răspunderii Executivului pentru cinci proiecte din al doilea pachet fiscal și măsurile de austeritate luate împotriva întregului popor.

SCURTE CONCLUZII

Astfel, ne confruntăm cu o facțiune politică, care, chiar dacă se autointitulează „mișcarea suveranistă”, în realitate, este formată din lachei ai imperialiștilor ruși și americani. Ideea de suveranism, care implică și ideea de independență națională, adică îndepărtarea jugului imperialist, este folosită de aceștia doar în vederea atragerii anumitor secțiuni ale maselor.

Centrul politic de acum a ajuns la putere prezentându-se ca anti-extremist, chit că elementele cu adevărat fasciste și legionare din această mișcare au fost lăsate să existe în continuare, nestingherite, de către toate guvernele de până acum. Extremismul de care aceștia vorbesc nu este nimic mai mult decât orice mică opoziție la dominarea României de către o mână de imperialiști ai Uniunii Europene.

Organizațiile proto-fasciste existente în țara noastră coexistă în pace cu actuala guvernare „anti-extremistă” — probabil, pentru a constitui o bază pentru propriul fascism, în cazul în care ofensiva imperialistă, cunoscută drept austeritate, se va transforma într-o ofensivă fascistă, pentru a le deservi mai bine interesele.